Alan Mathison Turing, geniul matematic şi părintele calculatorului care a descifrat celebrele coduri Enigma. Condamnarea pentru ”crima” de a fi homosexual i-a adus moartea la numai 42 de ani

Înclinaţiile lui Alan Turing pentru ştiinţele exacte s-au manifestat încă din adolescenţă, informează War History Online. Acesta s-a născut pe 23 iunie 1912, în Anglia, într-o familie tipică, unde părinţii călătoreau deseori în India. Astfel, a crescut departe de aceştia, fiind de asemenea şi dezamăgirea familiei, întrucât dorea să urmeze o carieră în matematică, nu în domeniile clasice şi în limbi străine, cum era modelul unui gentleman de la acea vreme.

Doar când acesta a ajuns la Kings College şi-a găsit locul. Printre altele, era interesat de o sumedenie de domenii, de la biologie, chimie, fizică şi chiar neurologie. Avea un interes special pentru teoria relativităţii a lui Einstein şi pentru mecanica cuantică. De asemenea, era un bun alergător, sportul fiind una dintre activităţile sale preferate.

• Singura relatare „de la fața locului” dezvăluia data exactă în care orașul Pompeii a fost distrus
• Arheologii chinezi au dezgropat o armură excepțională din 6.000 de solzi. Cui a aparținut?

Particularitatea sa care a contribuit şi la geniul său a fost faptul că nu se mula pe dispoziţiile unei societăţi. Obişnuia să „gândească în afara cutiei”, venind cu idei cu care un gânditor mai logic nu putea veni. Astfel, a putut crea şi maşina Turing care a fost baza pentru primele calculatoare. De asemenea, această calitate a fost folosită de către Aliaţi atunci când a decodat mesajele inamicillor germani în Al Doilea Război Mondial, inclusiv codurile Enigma, care au permis Marii Britanii să afle mesaje importante ale viitoarelor strategii ale inamicilor.

Din 1950, acesta s-a concentrat pe felul în care maşinile pot gândi, ceea ce a rezultat într-un test pentru inteligenţa artificală care este folosit şi astăzi. De asemenea, a stabilit un nou domeniu, numit biologie matematică, în cadrul morfogenezei.

Sentinţa pentru „indecenţă”

Apoi a devenit dezastrul. Acesta nu şi-a ţinut ascunsă orientarea sexuală, ceea ce a dus la arestarea lui pentru „crima” de a fi homosexual în anul 1952, conform legislaţiei Marii Britanii de atunci. A recunoscut acestea în faţa instanţei, menţionând că nu ar trebui să fie împotriva legii.

Sentinţa a fost castrarea chimică, care conţinea o serie de injecţii care îl făceau impotent. Faptul că a fost supus umilinţei publice şi castrării nu a fost îndeajuns. Homosexualitatea acestuia prezenta şi un factor de risc, ceea ce a dus la imposibilitatea de a activa în domeniul său.

Aceste lucruri au fost prea mult pentru Turin şi s-a sinucis la 7 iunie 1954, la vârsta de 42 de ani.

Robert Hannigan, şeful agenţiei de spionaj digitale britanice, a menţionat: „faptul că era o practică recurentă de decenii reflectă intoleranţa perioadei… dar acest lucru nu face fapta mai puţin eronată şi ar trebui să cerem iertare”.

Statuia lui Alan Turing din Bletchley Park. Credit: Wikipedia

Nu se ştie, dacă doar până la 42 de ani a reuşit să creeze atâtea lucruri care stau la baza tehnologiei de astăzi, ce ar mai fi creat într-o societate cu o gândire mai puţin obtuză. Chiar şi aşa, este paradoxal cum un om considerat „criminal” a reuşit să lase o moştenire mult mai valoroasă ca acuzatorii din timpul său.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Singurul manuscris păstrat de la geniul matematician care a descifrat codul Enigma, folosit de nazişti în Al Doilea Război Mondial, a fost vândut

Imaginea unei savante celebre de pe un binecunoscut timbru s-a dovedit a fi falsă

Sute de ani, specialiştii s-au chinuit să descifreze acest manuscris. O decizie luată recent ar putea duce la dezlegarea misterului- FOTO

Primele calculatoare create de un român